STUDIU. Adolescenții consumă mai multe alimente ultraprocesate în timpul folosirii dispozitivelor electronice
Obezitatea împreună cu lipsa activității fizice constituie o problemă majoră de sănătate publică, mai ales în rândul adolescenților, având implicații serioase asupra riscului de a dezvolta afecțiuni netransmisibile cu potențial sever, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat și anumite tipuri de cancere.
Consumul de alimente ultraprocesate în timpul utilizării dispozitivelor electronice a devenit o practică frecventă, fiind asociat cu o serie de riscuri pentru sănătate. Într-un studiu publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics au fost analizate percepțiile, atitudinea și motivațiile adolescenților cu privire la consumul de alimente procesate în timpul utilizării dispozitivelor electronice, dar și cunoștințele lor despre mâncarea de tip fast-food, împreună cu nevoile lor educaționale ale adolescenților în ceea ce privește nutriția.
Există dovezi că reclamele care apar în timpul folosirii dispozitivelor electronice au potențialul de a influența deciziile alimentare, ducând la un consum crescut al alimentelor ultra-procesate, bogate în calorii, grăsimi saturate și zaharuri.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că influențele principale în consumul mâncării ultraprocesate de către adolescenți în timpul utilizării dispozitivelor electronice sunt reprezentate de singurătate, evenimentele sociale, cât și atitudinea părinților cu privire la alimentație. Factori cheie raportați de adolescenții incluși în studiu au fost disponibilitatea, gustul mâncării de tip fast-food, dar și expunerea la reclame.
În acest studiu au fost incluși 30 de adolescenți cu vârste între 12 și 16 ani, care au fost împărțiți în patru grupuri, în funcție de clasele lor din învățământul secundar. Aceștia au completat un chestionar care a atins trei subiecte de discuție: experiențele și motivațiile legate de consumul de alimente ultraprocesate în timpul utilizării dispozitivelor electronice, cunoștințele despre diete sănătoase și nesănătoase și nevoile lor educaționale privind schimbarea comportamentelor alimentare atunci când petrec timp în fața unui ecran.
Majoritatea participanților au raportat utilizarea zilnică a smartphone-urilor, tabletelor electronice sau televizoarelor în timpul meselor principale, atunci când erau singuri, mai ales la micul-dejun și a gustărilor. Consumul de alimente ultraprocesate era mai frecvent în timpul gustărilor și la ocazii speciale. Aceștia au relatat că au consumat mai multă mâncare alimente ultraprocesată la evenimente din cauza disponibilității, comodității și gustului acestora.
Consumul alimentelor în fața unui ecran și expunerea la reclamele la mâncare nesănătoasă a dus la procurarea acesteia într-un mod compulsiv. Cu toate acestea, participanții au avut puține cunoștințe despre efectele alimentelor ultra-procesate asupra sănătății, dar au exprimat interes în a învăța despre obiceiurile alimentare sănătoase.
Persoanele care au completat chestionarul au relatat că mediul social influențează tipul de alimente consumate în timpul utilizării dispozitivelor electronice, menționând consumul de hrană ultraprocesate acasă, fără supravegherea părinților. În schimb, atunci când erau prezenți alți membri ai familiei, adolescenții au avut o dietă mai sănătoasă și mai bogată în nutrienți. Socializarea este de asemenea un alt factor de influență influență în consumul de alimente ultraprocesate, deoarece adolescenții percep timpul petrecut cu prietenii ca fiind un eveniment special. Unii dintre ei au fost influențați de disponibilitatea mâncării procesate, reclamelor și de acceptarea la nivel social a acesteia.
Majoritatea participanților au recunoscut că au ales alimentele ultra-procesate în timpul utilizării dispozitivelor electronice și din cauza senzației de foame și a amintirilor pozitive legate de consumul acestor mâncăruri în timpul întâlnirilor sociale.
În ciuda satisfacției resimțite în timpul consumului de hrană ultraprocesată, adolescenții au raportat frecvent sentimente de disconfort psihic și vină legate de mâncatul compulsiv și dificultatea de a controla anumite comportamente alimentare automate. Obiceiuri compensatorii relatate de unele persoane au constat în activitate fizică regulată sau restricția consumulului de mâncare ultraprocesată la o anumită frecvență. În contrast, câțiva adolescenți au raportat sentimente de furie, dezamăgire sau frustrare intensă atunci când alimentele procesate au fost la îndemână.
Studiul evidențiază influențele complexe și interconectate ale factorilor sociali, comportamentali și de mediu asupra obiceiurilor alimentare ale adolescenților în timpul utilizării dispozitivelor electronice. Aceste constatări au implicații importante pentru dezvoltarea unor politici de sănătate publică menite să promoveze alegeri alimentare sănătoase în rândul adolescenților, cu educarea acestora în ceea ce privește risculul consumului excesiv de hrană ultraprocesată.
Citește și:
- STUDIU. Alimentația nesănătoasă afectează calitatea somnului profund și accelerează procesele de îmbătrânire
- CE SPUN STUDIILE despre impactul obiceiurilor alimentare nesănătoase asupra copiilor
- Esențial în sănătate publică. Persoanele care locuiesc aproape de restaurante și magazine fast-food au risc mai mare de insuficiență cardiacă